Cunoaste Romania

 

 

Introducere

Romania este un stat situat in Europa, la intersectia dintre Europa Centrala, Europa de Sud si Europa de Est. Se invecineaza cu Ucraina si Republica Moldova in nord si est, Ungaria si Serbia la vest si Bulgaria la sud. In sud-est, Romania are o portiune de coasta care ii ofera acces la Marea Neagra. Capitala si cel mai mare oras este Bucuresti. Romania este un stat membru al NATO din data de 29 martie 2004 si, din 1 ianuarie 2007, al Uniunii Europene.

Romania in Europa
Istorie

Granitele Romaniei de astazi includ o mare parte din teritoriul statului antic Dacia.

Teritoriul actual al Romaniei a fost locuit incepand cu mileniul 2 inainte de Hristos, de triburile indo-europene ale tracilor. Incepand cu secolul 6 inainte de Hristos, in regiunea Dunarii de Jos sunt semnalati getii, iar in tinuturile Banat si Transilvania, dacii. In vremea lui Burebista (82-44 i.Hr.), statul geto-dac avea ca hotare: in nord - Carpatii Padurosi, in sud - muntii Haemus (Balcani), in vest - confluenta raului Morava cu Dunarea mijlocie, in est - raul Bug.

Dupa moartea lui Burebista, statul geto-dac se va destrama in patru apoi in cinci formatiuni politice. Nucleul statal se mentine in zona muntilor Sureanu, unde domnesc succesiv Deceneu, Comosicus si Coryllus.

Unitatea statului dac este refacuta de regele Decebal (87-106 d.Hr.). Noul stat avea resedinta la Sarmizegetusa. Acesta avea dimensiuni mai mici decat statul lui Burebista, insa era mai bine organizat. Domnia sa reprezinta perioada de apogeu a civilizatiei geto-dacilor, aflata in a doua etapa a epocii fierului (La Tene). Datorita agravarii pericolului roman, care ajunsese la Dunarea de Jos, Decebal poarta doua razboaie cu romanii condusi de imparatul Traian in anii: 101-102 respectiv 105-106. In urma acestor razboaie, Dacia este cucerita si transformata in provincie romana. Incepe oficial procesul de romanizare al autohtonilor geto-daci.

Romanizarea reprezinta un proces istoric complex prin care civilizatia romana patrunde in toate compartimentele vietii unei provincii incat duce la inlocuirea limbii populatiei supuse cu limba latina. Factorii romanizarii au fost administratia, armata, veteranii, colonistii, urbanizarea, religia, dreptul si invatamantul in limba latina. Impactul asupra autohtonilor, al acestor factori, a fost asimilarea, in mod constient, a civilizatiei romane. In anul 271, imparatul Aurelianus retrage administratia si armata din Dacia. Cea mai mare parte a populatiei romanizate ramane la nord de Dunare. Avem dovezi ale continuitatii populatiei daco-romane la nord de Dunare. Asezari daco-romane nord-dunarene cunosc o locuire neintrerupta. Vechi centre urbane sunt: Sucidava, Dierna, Sarmizegetusa, Napoca, Porolissum. Insa o parte a locuitorilor vechilor orase se retrag spre tinuturile rurale din cauza migratorilor si intemeiaza noi asezari. Dupa retragerea aureliana este refacuta unitatea dacica din stanga Dunarii de Jos. Desfiintarea frontierei romane de pe linia Carpatilor a permis circulatia nestingherita pe ambele versante: dacii liberi – patrund in interiorul arcului carpatic; daco-romanii trec la E. si S. de Carpati. Refacerea unitatii dacice a amplificat procesul de romanizare. Practicarea neintrerupta a unor activitati specifice unei vieti sedentare, incompatibile cu nomadismul: agricultura, mestesugurile, exploatarea minereurilor si comertul. Mentinerea legaturilor cu Imperiul Roman, dupa 271. In timpul imparatilor Diocletian, Constantin cel Mare si Iustinian s-a realizat o adevarata ,,stapanire” romana la Nord de Dunare. Raspandirea crestinismului in limba latina la N. Dunarii demonstreaza romanizarea ireversibila a dacilor si continuitatea daco-romanilor. Din limba latina – provin si termenii de baza ai religiei crestine: biserica – Basilica; Dumnezeu – Domine Deus; Duminica – Dies / Dominica; inger – angelus. Asadar romanitatea din sudul si nordul Dunarii se consolideaza in sec. IV-VI. Autohtonii se integreaza definitiv si deplin romanitatii orientale.

Nicolae Iorga, pe baza izvoarelor istorice studiate o viata, concluzioneaza in Istoria romanilor, publicata in parte postum, ca poporul roman s-a format "intre Carpatii beskizi si Pelopones si de la Marea Adriatica la Marea Neagra." Aceasta constatare este facuta si de P. P. Panaitescu, Silviu Dragomir si altii, cu formula etnografica romanii sunt urmasii traco-ilirilor romanizati. Parintele Dumitru Staniloaie observa ca romanizarea - subiectul unor dezbateri vaste - s-a realizat in primul rand prin Crestinarea traco-ilirilor, proces care determina si romanizarea si deschidea calea catre o latinizare adevarata si pentru cei din apropierea comunitatilor crestine. Asadar, romanii s-au format pe un teritoriu vast care se intindea la nordul si la sudul Dunarii, ingloband fostele provincii romane Dacia si Moesia. Prima sinteza a fost aceea dintre daci si romani si sta la baza formarii poporului roman. Dupa retragerea aureliana in fosta provincie Dacia ramane o populatie romanizata, latinofona. A doua sinteza se produce la nordul si la sudul Dunarii, in decursul mai multor secole intre populatia daco-romana si populatiile slave venite in sec. VII. Consecintele asezarii slavilor la sud de Dunare sunt importante. Are loc separarea latinitatii din Pen. Balcanica de cea nord-dunareana. La sud de Dunare – majoritatea populatiei romanice este asimilata de slavi. La nord de Dunare, populatia romanica mai numeroasa asimileaza elementele slave. Rezultatul celor doua sinteze a dus la formarea poporului roman, proces incheiat in linii mari la sfarsitul secolului VIII. Tot de la sfarsitul secolului VIII putem vorbi de aparitia limbii romane, fiind o limba romanica sau neolatina. La formarea acesteia au concurat trei elemente: substratul – daco-moesic (c. 10 %); stratul – latin (c. 60 %); adstratul – slav (c. 20 %).

In acea perioada numele Dacia a continuat sa se foloseasca pentru doua provincii romane sud-dunarene (din Serbia si Bulgaria de astazi), dar si pentru teritoriul de la nord de Dunare. In acelasi timp, pentru regiunea dintre Marea Adriatica, Marea Neagra, Marea Marmara si Marea Egee se incetatenea termenul de "Romania", de la care vine si numele actual de Romania.

Invazia slava din secolul al VII-lea va avea si efecte nefaste pentru romani. Intai, va permite grecilor sa includa teritoriile de peste Dunare in Imperiul Romanic Bizantin (prin termenul de romanic se atesta ca Imperiul Roman de Rasarit, cu capitala la Constantinopol, e continuatorul Imperiului Roman distrus de catre barbari). Slavii si bulgarii vor separa astfel pe romanii de la sudul de Haemus (Muntii Balcani), de cei din nord. Separarea va cunoaste o serie de intreruperi si miscari de "unificare", ca cea a Asanestilor* (sec. XII-XIII), care impreuna cu bulgarii devin un vehicul de expansiune slavo-bulgara, ortodoxa, pe vector nord si nord-vest, distrus definitiv de marile invazii tatare, aparitia statului Ungrovlahia (sau Valahia), definitivarea organizarii Transilvaniei si ocupatia otomana. Romanii sudici si vestici vor ramane astfel separati de cei din formatiunile statale romanesti, aprute in evul mediu, din cauza slavilor, bulgarilor si turcilor. Alte ramuri ale poporului roman - romanii din Dalmatia si Istria,... cei din Crimeea, Zaporojia si Caucaz - vor disparea aproape total.

In Evul Mediu, populatia de pe teritoriul actual al Romaniei traia in doua formatiuni statale distincte: Tara Romaneasca si Moldova - dar si in Transilvania, Ungaria, Banat, Crisana, Maramures. Unele teorii indica ideea ca statul medieval "Tara Romaneasca" a fost fondat de o dinastie cumana, impinsa spre vest si sud de mongoli (si tatari). Predecesorul lui Basarab I, tatal sau bunicul sau, se pare ca a fost Tich-homir, principe cuman, probabil, legendarul "Negru-Voda". Astfel ca descendentii lui Basarab, chiar si Vlad Tepes, cel "pictat" extrem de "negru" (la a 7-a generatie) ar putea fi considerati descendenti ai cumanilor. Despre episcopia catolica cumana de Focsani din anii 1200 se stie inca prea putin[necesita citare]. In secolul al XVIII-lea, primele doua (Moldova 1711, Tara Romaneasca 1716) au fost vasale Imperiului Otoman, dar aveau autonomie interna, perioada cunoscuta ca perioada domnitorilor fanarioti. Transilvania apartinea Ungariei, apoi Imperiului Otoman, apoi Imperiului Austro-Ungar, dar avand de asemenea o autonomie larga.

Statul modern roman a fost creat prin unirea principatelor Moldova si Muntenia (sau Tarii Rumanesti), in anul 1859, odata cu alegerea concomitenta ca domnitor in ambele state a lui Alexandru Ioan Cuza. Acesta a fost obligat sa abdice in anul 1866 de catre o larga coalitie a partidelor vremii, denumita si Monstruoasa Coalitie, din cauza orientarilor politice diferite ale membrilor sai, care au reactionat astfel fata de manifestarile autoritare ale domnitorului. Unirea nu fusese garantata decat pe parcursul domniei lui Cuza, momentul fiind depasit de introducerea unei case domnitoare straine, de Hohenzollern din ramura catolica: din 1881, regi. Romania a devenit independenta in urma participarii la razboiul ruso-turc din 1877 - 1878, odata cu Muntenegru si Serbia.

Tara isi va mari teritoriul ca urmare a celui de-al doilea razboi balcanic, cand in urma Pacii de la Bucuresti (1913) se obtine Cadrilaterul si a Primului Razboi Mondial, cand Transilvania, Bucovina si Basarabia sunt obtinute, in cea mai mare parte, prin aplicarea politicii "autodeterminarii natiunilor" (principiile wilsoniene, cu initiative locale si plebiscite), dar avand ocazional aspectul unor campanii militare (1918-1919).

Basarabia, Bucovina de nord si Tinutul Herta au fost incorporate Uniunii Sovietice in 1940, recuperate in anul 1941 si apoi din nou incorporate in Uniunea Sovietica in anul 1944, iar astazi se afla in componenta Republicii Moldova si a Ucrainei. In anul 1940, Cadrilaterul a fost restituit Bulgariei.

Dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial, Romania va deveni o tara comunista sub influenta Uniunii Sovietice - contracarata, dupa cca. 1965, de o varianta autohtona de regim comunist, ocazional, in probleme de politica externa, in opozitie cu URSS. Regimul a ramas indepartat de orice alta tentativa de reforma interna, intorcandu-se la abordari dogmatice autoritare, cu manifestari represive, pe masura ce era confruntat cu politicile de Perestroika. In decembrie 1989, la capatul unei serii de evenimente sangeroase, edificiul politic comunist s-a prabusit.

Numele tarii a fost Republica Populara Romina (cu i din i, din 1953 pana in 1964, scris prescurtat RPR, 1947-1965) si Republica Socialista Romania, (scris (mai rar) prescurtat RSR, 1965-1989). Numele actual, Romania, dateaza din 1862. Regimul comunist din Romania, duce la alterarea vietii politice, economice, sociale si morale, a invatamantului, stiintei, culturii. Regimul dictatorial este inlaturat in urma revoltei populare din decembrie 1989 . Consiliul Frontului Salvarii Nationale , care a preluat puterea in decembrie 1989, proclama renuntarea la comunism, schimbarea numelui tarii (in Romania) ,pluripartitismul, trecerea la economia de piata, restabilirea drepturilor fundamentale ale omului. Dupa incheierea Razboiului rece in 1989, Romania si-a imbunatatit relatiile cu Europa, a aderat la NATO in 2004 si a aderat la Uniunea Europeana. Alegerile parlamentare din 2004 au fost castigate de Coalitia PSD+PUR. Dar PUR paraseste alianta si isi schimba numele in Partidul Conservator. Alegerile prezidentiale sunt castigate de candidatul Aliantei Dreptate si Adevar: Traian Basescu. Calin Popescu Tariceanu formeaza un guvern de coalitie format din: Alianta Dreptate si Adevar+Uniunea Democrata a Maghiarilor din Romania+Partidul Conservator. Tratatul de aderare a Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana a fost semnat de reprezentantii statelor membre si cei ai tarilor aderente in Luxemburg, la Abatia Neumünster, pe 25 aprilie 2005 si a intrat in vigoare la 1 ianuarie 2007, dupa ratificarea sa de catre cele 25 de state ale Uniunii Europene. Romania este republica parlamentara . Tot in 2007 presedintele Traian Basescu este suspendat, dar este reales de popor. Cateva saptamani mai tarziu Alianta Dreptate si Adevar se destrama.

Politica

Parlamentul Romaniei este bicameral, fiind alcatuit din Senat, cu 137 de membri, si Camera Deputatilor, cu 314 de membri. Un numar de 18 locuri suplimentare in Camera Deputatilor sunt rezervate reprezentantilor minoritatilor nationale. Diferenta numarului de membri se datoreaza normei de reprezentare diferite de la o Camera la alta. Astfel, norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputatilor este de un deputat la 70.000 locuitori, iar cea pentru alegerea Senatului este de un senator la 160.000 locuitori. Are rol legislativ, discutand si votand legile ordinare si organice, atat in comisiile de specialitate cat si in plen. Membrii parlamentului sunt alesi prin vot pe lista, universal, direct si secret. Sistemul electoral este unul proportional (membrii parlamentului se aleg din toate partidele care au depasit pragul electoral de 5% din totalul sufragiilor exprimate, in baza unui algoritm). Alegerile se tin o data la patru ani, ultimele avand loc la 28 noiembrie 2004.

Presedintele Romaniei este ales prin vot direct o data la cinci ani, printr-un sistem majoritar, in care castigator este declarat cel care acumuleaza, la primul tur de scrutin, 50%+1 din voturile alegatorilor inscrisi in listele electorale. Daca acest procent nu se atinge, are loc un al doilea tur de scrutin, la care participa primii doi candidati, fiind declarat castigator candidatul care intruneste cel mai mare numar de voturi. Pana la revizuirea Constitutiei in 2003, mandatul prezidential era de 4 ani. Presedintele desemneaza un candidat pentru functia de Prim-ministru, in urma consultarii partidului care are majoritate absoluta in Parlament ori, daca nu exista o astfel de majoritate, a partidelor reprezentate in Parlament. La randul sau, Primul ministru isi alege membrii guvernului, guvernul fiind apoi supus aprobarii parlamentului. Guvernul impreuna cu presedintele reprezinta puterea executiva in stat. Ultimele alegeri au avut loc la 28 noiembrie 2004 (primul tur de scrutin), respectiv la 12 decembrie 2004 (al doilea tur de scrutin). Romania este reprezentata in cadrul Uniunii Europene de 34 europarlamentari. Romania este membra a Organizatiei Natiunilor Unite din data de 14 decembrie 1955, NATO din 2004, si a Uniunii Europene(UE), din data de 1 ianuarie 2007.

Puterea judecatoreasca este exercitata de Inalta Curte de Casatie si Justitie impreuna cu curtile de apel, tribunalele si judecatoriile.

Constitutia Romaniei, adoptata in 1991 si modificata in 2003, este bazata pe cea din 1923 si pe a celei de-a V-a Republici Franceze.

Impartire administrativa

In afara de impartirea pe judete, Romania este impartita si in opt regiuni de dezvoltare, corespondente nivelului NUTS-II de diviziuni al UE, dar fara a avea capacitati administrative. Regiunile de dezvoltare sunt folosite in special pentru coordonarea proiectelor de dezvoltare regionala. Aceste regiuni de dezvoltare sunt:

  1. Regiunea Nord-Est, cuprinzand judetele: Iasi, Botosani, Neamt, Suceava, Bacau, Vaslui.
  2. Regiunea Vest cuprinde judetele: Arad, Caras-Severin, Hunedoara, Timis.
  3. Regiunea Nord-Vest cuprinde judetele: Bihor, Bistrita-Nasaud, Cluj, Maramures, Satu-Mare si Salaj.
  4. Regiunea Centru cuprinde judetele: Alba, Sibiu, Mures, Harghita, Covasna si Brasov.
  5. Regiunea Sud-Est cuprinde judetele: Tulcea, Vrancea, Galati, Braila, Buzau si Constanta.
  6. Regiunea Sud (Muntenia) cuprinde judetele: Arges, Dambovita, Prahova, Ialomita, Calarasi, Giurgiu si Teleorman.
  7. Regiunea Bucuresti-Ilfov cuprinde municipiul Bucuresti si judetul Ilfov.
  8. Regiunea Sud-Vest Oltenia cuprinde judetele: Mehedinti, Gorj, Valcea, Olt si Dolj.

La nivelul urmator Romania este divizata in 2.686 comune si 265 de orase. Comunele si orasele au propriul Consiliu Local, care este condus de un primar, decis in urma alegerilor locale organizate la 4 ani.

Economie

Economia Romaniei este intr-o continua dezvoltare datorita reformelor economice. Principalele industrii ale Romaniei sunt cea textila si de incaltaminte, industria metalurgica, de masini usoare si de ansamblare de masini, miniera, de prelucrare a lemnului, a materialelor de constructii, chimica, alimentara si cea de rafinare a petrolului. O importanta mai scazuta reprezinta industriile farmaceutica, a masinilor grele si a aparatelor electrocasnice. In prezent, industria constructoare de masini (vezi Dacia Logan) este in continua dezvoltare. Industria romaneasca de IT cunoaste o crestere anuala constanta. Puterea economica a Romaniei este concentrata in primul rand pe producerea de bunuri de catre intreprinderile mici si mijlocii in industrii precum cea a masinilor de precizie, vehiculelor cu motor, industria chimica, farmaceutica, a aparatelor electrocasnice si a imbracamintei.

Industria

Sistemul de unitati de masura folosit in Romania este S.I. Principalele ramuri industriale sunt industria constructoare de masini, chimica, petrochimica, a materialelor de constructii, de prelucrare a lemnului si industria usoara.

In cadrul industriei constructoare de masini se produc utilaje petroliere pentru platforme de foraj terestru si marin la Ploiesti, Targoviste, Bacau, Bucuresti si Galati, utilaje miniere la Baia Mare, Petrosani si Sibiu, masini unelte la Bucuresti, Oradea, Arad, Rasnov si Targoviste, si produse ale industriei de mecanica fina.

Industria electronica si electrotehnica este reprezentata prin intreprinderi amplasate in principal in Bucuresti, Iasi, Timisoara, Craiova, Pitesti. Tractoare se produc la Brasov, Craiova, Miercurea-Ciuc, iar alte masini agricole la Bucuresti, Piatra Neamt, Timisoara si Botosani. Locomotive se produc la Bucuresti si Craiova, vagoane la Arad, Caracal, Drobeta-Turnu Severin, autoturisme la Pitesti, Craiova, Campulung-Muscel, autocamioane la Brasov troleibuze la Bucuresti, nave maritime la Constanta, Giurgiu,Galati, Oltenita si aeronave la Bucuresti, Bacau, Brasov si Craiova.

Industria chimica s-a dezvoltat in ultimele decenii datorita existentei unei game largi de materii prime existente in tara: cantitati de sare, sulf, potasiu, lemn de rasinoase, stuf, gaz metan, produse animaliere. Industria de prelucrare a sarii s-a dezvoltat la Borzesti, Baile Govora, Ramnicu Valcea, Tarnaveni si Giurgiu. Acid sulfuric se produce la Baia Mare, Zlatna, Copsa Mica, Turnu Magurele, Valea Calugareasca si Navodari.

Industria petrochimica produce cauciuc sintetic la combinatele petrochimice de la Brazi si Borzesti, mase plastice la Ploiesti, Fagaras, Brazi, Borzesti, Pitesti, fire si fibre sintetice la Botosani, Savinesti, Roman, Iasi. Industria chimica si industria celulozei si hartiei sunt reprezentate prin numeroase centre in toata tara. Se produc medicamente si produse cosmetice, coloranti, vopsele si detergenti.

In cadrul industriei materialelor de constructii se produce ciment, sticla si articole din sticlarie, ceramica pentru constructii, prefabricate, var. Principalele intreprinderi de ciment se afla la Bicaz, Brasov, Fieni, Comarnic, Turda. Sticla se produce si se prelucreaza la Bucuresti, Medias, Tarnaveni, Dorohoi, Turda, Avrig, Scaieni.

Industria de prelucrare a lemnului dispune de resurse forestiere considerabile. In combinatele de prelucrare a lemnului se produc placi aglomerate, fibrolemnoase, furnire, placaje, mobila. Cele mai importante unitati se afla in zonele montane si submontane, la Suceava, Bistrita, Focsani, Pitesti, Ramnicu Valcea, Targu Jiu, Arad, Targu Mures, Reghin, Satu Mare, Bucuresti, Braila si Constanta.

Industriile usoara si alimentara au traditie in Romania, deoarece exista importante baze de materii prime autohtone. Importante sunt, de asemenea, industria bumbacului, industria de prelucrare a lanii, a confectiilor si tricotajelor la Bucuresti, Botosani, industria zaharului, a uleiurilor, a vinurilor, a panificatiei.

Geografie

Chiar daca in conceptia politica Romania se afla in sud-estul Europei, din punct de vedere geografic ea se afla la distante aproximativ egale - cca. 2500 km - intre granita de apus (Oceanul Atlantic) si cea de rasarit (Muntii Ural) a Europei, adica intr-o pozitie central-sudica. O mare parte din granita Romaniei cu Serbia si Bulgaria este formata de fluviul Dunare, iar granita cu Republica Moldova este formata de raul Prut, afluent al Dunarii.

Muntii Carpati, care se ridica pana la peste 2.500 m, domina relieful Romaniei, cel mai inalt varf, Vf. Moldoveanu din Muntii Fagaras atingand 2.544 m. Relieful este variat, proportional repartizat (28% munti, 42% dealuri si podisuri, 30% campii).

Carpatii Orientali, intre granita de Nord si Valea Prahovei, cu depresiuni largi si numeroase pasuri ce permit circulatia rutiera si feroviara intre Moldova si Transilvania; pe latura vestica a Carpatilor Orientali se intinde cel mai mare lant de munti vulcanici din Europa: Oas, Gutai, Tibles, Calimani, Gurghiu, Harghita, Bodoc, etc. Intre vaile Oituz si Prahova, Carpatii Orientali isi schimba directia (de la N-V la Sud, spre S-V si Vest), formand Carpatii de Curbura (Muntii Vrancei, Muntii Buzaului s.a.).

Zona bine impadurita, Carpatii Meridionali (intre Valea Prahovei si culoarul Timis-Cerna) sunt mai inalti (altitudinea maxima la nivel national fiind in Muntii Fagaras, cu 2.544 metri in Varful Moldoveanu). Prezinta o serie de depresiuni si defileuri, ca cele a Oltului si Jiului.

Carpatii Occidentali (intre Defileul Dunarii la Sud, si Somes la Nord) sunt mai putin inalti. Prezinta numeroase depresiuni (Almajului, Tara Motilor) si frecvente fenomene carstice (in Muntii Apuseni).

Dealuri exista atat in interiorul arcului carpatin (Depresiunea Transilvaniei), cat si in exterior (Subcarpatii, Podisul Moldovei, Podisul Dobrogei, Podisul Getic, Dealurile de Vest). Campiile sunt prezente mai ales in sud (Campia Romana sau Campia Dunarii de Jos) si in vestul tarii (Campia de Vest). Lunca Dunarii, care se largeste spre Est, indiguita, drenata si irigata, a fost transformata in zona agricola. Delta Dunarii, declarata in 1990 rezervatie a biosferei, apartine, in cea mai mare parte a sa, Romaniei.

Romania are o bogata retea hidrografica. Cele mai importante ape ale Romaniei sunt:

  1. Dunarea: Al doilea fluviu din Europa ca dimensiuni si debit (dupa Volga), avand 2.860 de kilometri lungime, dintre care 1.075 km se afla in Romania. Izvoraste din Muntii Padurea Neagra,prin raurile Breg si Brigach, suprafata bazinului hidrografic fiind de 805 300 km². Sectorul inferior, de la Bazias la varsare, are 1.075 km, dintre care 144 km sunt parcursi printr-un defileu, cu o portiune numita ,,Cazane’’. Dunarea este un important drum fluvial international, curgand prin 10 tari (Austria, Bulgaria, Croatia, Germania, Ungaria, Republica Moldova, Slovacia, Romania, Ucraina si Serbia) si are afluenti in alte sapte tari. Trece prin patru capitale de stat: Viena, Bratislava, Budapesta si Belgrad.
  2. Mures: Afluent al Tisei. Muresul este al doilea rau ca lungime din Romania, dupa Dunare. Are 803 kilometri, din care 761 kilometri se afla pe teritoriul Romaniei. Izvoraste din Muntii Hasmas (Carpatii Orientali), trece prin depresiunea Giurgeu, traverseaza Muntii Caliman si Gurghiu (prin defileul Toplita-Deda, lung de 50 de kilometri), strabate partea centrala a Podisului Transilvaniei (trecand prin orasele, Reghin, Targu-Mures, Iernut, Aiud), intra in Campia Aradului, trece prin municipiul Arad si, la vest de orasul Nadlac, defineste granita intre Romania si Ungaria pe 31 de kilometri, dupa care intra in Ungaria si se varsa in Tisa. In Antichitate era numit Maris sau Marisia.
  3. Olt: Este un afluent al Dunarii, avand o lungime de 615 kilometri. Izvoraste din Muntii Hasmas si traverseaza partea de sud-est a Transilvaniei. Apoi traverseaza Carpatii Meridionali prin defileul Turnu Rosu si traverseaza Campia Romana, formand limita intre Muntenia si Oltenia. In vecinatatea Oltului sunt asezate orasele (municipiile) Miercurea Ciuc, Sfantu-Gheorghe, Fagaras, Ramnicu Valcea si Slatina. Tronsonul de la Fagaras la Dunare a fost amenajat printr-un lant de centrale hidroelectrice.
  4. Prut: Lung de 953 km, izvoraste din Carpatii Padurosi ai Ucrainei, de unde curge spre est, mare parte din curs fiind apoi pe directia sud-est. Se varsa in Dunare langa Reni, la est de orasul Galati. Formeaza granita intre Romania si Republica Moldova. In perioada interbelica raul era navigabil pana la Ungheni, insa in perioada comunista navigatia pe rau a fost treptat abandonata, senalul nemaifiind intretinut decat pe partea Republicii Moldova pana la Leova. Are insa un debit mic (de peste doua ori si jumatate mai mic decat Siretul). Principalul afluent pe partea dreapta este Jijia cu afluentii Bahlui si Baseu. Pe Prut exista amenajari hidroenergetice (la Stanca-Costesti) realizate impreuna cu URSS.
  5. Siret: Izvoraste in Carpatii de nord, pe teritoriul Ucrainei de azi, in Bucovina de Nord. Parcurge 706 km si se varsa in Dunare, langa Galati. Dintre afluentii Dunarii pe teritoriul Romaniei, are cel mai mare bazin hidrografic din tara, fiind raul intern cu cel mai mare debit de pe teritoriul Romaniei (un debit mediu multianual de peste 225 mc/s la varsare). Principalii afluenti ai Siretului sunt: pe partea dreapta Suceava, Moldova, Bistrita, Trotus, Putna si Buzau, iar pe partea stanga, Barlad. Pe cursul sau, au fost realizate in perioada comunista mai multe baraje si lacuri de acumulare, reducand, nu eliminand, pericolul de inundatii (cele mai recente au fost in anul 2005). Principalele orase de pe sau din apropierea cursului sau sunt: Siret, Pascani, Roman, Bacau, Adjud si Galati.

Alte rauri importante sunt Somesul, Crisurile, Timisul, Jiul, Arges si Ialomita.

Cu toata densitatea mare a retelei hidrografice, din punctul de vedere al resurselor generate pe teritoriul propriu (fara aportul adus din alte tari de Dunare si alte rauri mai mici) Romania este una din tarile cele mai sarace in resurse de apa pe kilometru patrat din Europa.

Romania este al saptelea stat ca numar de locuitori si al noualea stat ca teritoriu din UE. Orasele cu peste 200.000 de locuitori, conform ultimului comunicat al Institutului National de Statistica din 2006[12] sunt:

  1. Bucuresti — 1.930.390 locuitori
  2. Cluj Napoca — 310.243 locuitori
  3. Constanta — 306.200 locuitori
  4. Iasi — 306.000 locuitori
  5. Timisoara — 303.200 locuitori
  6. Craiova — 299.200 locuitori
  7. Galati — 295.000 locuitori
  8. Brasov — 283.901 locuitori
  9. Ploiesti — 232.452 locuitori
  10. Pitesti - 227.000 locuitori
  11. Braila — 216.929 locuitori
  12. Oradea — 206.527 locuitori
Clima

Clima Romaniei este temperat-continentala, cu precipitatii relativ reduse si cu diferente mari intre anotimpuri.

Vara este un anotimp calduros, care dureaza de la sfarsitul lui mai la jumatatea lui septembrie in campiile din Sud si Vest. In sudul Romaniei exista peste 40 de zile "tropicale" (cu temperaturi peste 30, chiar 35° C) si peste 90 de zile de vara (cu temperaturi peste 25-30° C). Temperatura maxima absoluta din Romania este de +44.5° C, si s-a inregistrat la Ion Sion, langa Braila, pe 10 august 1951. Adesea, vara apar furtuni puternice cu cantitati mari de precipitatii.

De notat ca in zonele montane din Nord si Centru vara este un anotimp temperat, cu putine zile tropicale sau de vara, si cu nopti racoroase.

Toamna este un anotimp mai scurt, de tranzitie, cu perioade lungi de uscaciune alternand cu perioade de ploi. In a doua parte a lunii octombrie vin primele ingheturi, iar in noiembrie primele ninsori. In campii, acestea se manifesta adesea mai tarziu decat in restul tarii.

Iarna este un anotimp friguros, in care masele de aer rece venite din Est aduc temperaturi de pana la -20° C sau chiar sub (recordul este de -38,5, la Bod, langa Brasov, inregistrat la data de 25 ianuarie 1942). Zapada nu este abundenta comparativ cu alte state europene, atat datorita lipsei de precipitatii cat si datorita cresterilor frecvente de temperatura. In Sud si Vest cu precadere, stratul de zapada se topeste si reface de cateva ori in decursul unei ierni.

Primavara este un alt anotimp de tranzitie, relativ scurt. Temperatura creste cu repeziciune, ingheturile disparand in luna aprilie.

Temperatura medie anuala variaza de la 11° C in lunca Dunarii, la 6° C in Harghita. Temperatura medie a lunii iulie variaza intre 26° C si 18° C tot in functie de regiune. In ianuarie, aceste temperaturi variaza de la 0° C (la Baile Herculane sau la Mangalia) la - 6° C (in depresiuni).

Precipitatiile sunt moderate, variind de la insuficienta cantitate de 400 mm din Dobrogea la 500 mm in Campia Romana si pana la 600 mm in cea de Vest. Odata cu altitudinea, precipitatiile cresc, depasind pe alocuri 1.000 mm pe an. La altitudini mai mari de 1.800 m, precipitatiile au o valoare de 1.000-1.200 mm/an. Media anuala a precipitatiilor, urmand scaderea treptata a influentelor oceanice si mediteraneene, scade usor de la vest la est. Media anuala a precipitatiilor cazute (calculate pe intreg teritoriul) este de 637 mm anual, cu valori sensibil mai ridicate in zonele montane (1.000 - 1.400 mm/an) si progresiv mai scazute spre est, in Baragan fiind 500 mm/an, iar in Dobrogea si Delta Dunarii coborand pana la 400 mm/an.

Populatia:

Principalul grup etnic in Romania il reprezinta romanii.[13] Ei reprezinta conform recensamantului din 2002 89,5% din populatie. O comunitate etnica importanta (6,6% din populatie) este cea a maghiarilor din Romania, care numara aprox. 1.400.000 de cetateni. Dintre acestia aprox. 670.000 sunt secui. Alte comunitati importante sunt cele ale rromilor, germanilor si ucrainienilor din Romania. Putin timp dupa revolutia din Decembrie 1989, populatia Romaniei era de aproape 24 milioane. Insa incepand cu 1991, aceasta scade treptat, ajungand actualmente la ca. 21 milioane. Aceasta scadere se datoreaza liberei circulatii in statele din afara granitelor Romaniei, dar si ratei natalitatii destul de scazute.

Cultura

Localizarea Romaniei, la contactul dintre Europa Centrala, Europa de Est si Peninsula Balcanica, face ca aceasta cultura sa fie foarte influentata de aceste trei regiuni. Dominatia Imperiului Otoman asupra tarii, a lasat urme, ca si migratia slavilor, si stabilirea sasilor si secuilor. Totusi, originea latina a culturii si civilizatiei romanesti au fost pastrate. In ultimele doua secole, Europa Occidentala, in special Franta, a influentat cultura romaneasca.

Literatura romana a fost foarte putin promovata in strainatate, in ultimii 150 de ani unii scriitori au devenit cunoscuti la nivel European, chiar mondial, cum ar fi Mihai Eminescu, cel mai mare poet roman, Mircea Eliade, Eugen Ionesco sau Panait Istrati, Emil Cioran.

Patrimoniu mondial

Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt inscrise urmatoarele obiective din Romania:

Buy cheap windows or linux hosting for your small business website. Please consider sitecloud hosting review and hostmonster review.
© Copyright 2010 Agentia Locala pentru Eficienta Energetica si Mediu Vaslui.
Natural Joomla Templates designed by Joomla Hosting