Municipiul Barlad

 

 

Municipiul Barlad
Asezarea geografica

In Podisului Moldovei, se situeaza in zona de contact dintre Dealurile Falciului la est si Colinele Tutovei la vest. In zona sunt mai multe vai in confluenta: dinspre est valea Popeni, a Trestianei si a Jaravatului; dinspre nord vaile Horoiata si Simila; din nord-vest raul Tutova si altele. De-a lungul vailor, din totdeauna, s-au organizat drumuri, permitand orasului bune legaturi cu asezarile omenesti din preajma si de la distante apreciabile: din valea Prutului, a Dunarii de Jos, a Siretului. Analizand geneza localitatii, geograful Vintila Mihailescu apreciaza Barladul ca targ de vale tipic.Altitudinea maxima din aria urbana este de 172 m, iar cea minima de 89 m.

Harta Barlad
Relieful

Municipiul Barlad ocupa o parte a albiei majore a raului cu acelasi nume, pe o suprafata de 1456 ha, din care 1028 ha este teren intravilan. Valorile altitudinale cele mai ridicate ale dealurilor din aproprierea orasului se inregistreaza in Dealul Crangului, 311 m (la vest) si Dealul Mare, 264 m (la est).Multa vreme regiunea a fost socotita ca lipsita de resurse capabile sa dezvolte si sa intretina o viata economica relevanta, insa cercetarile geologice efectuate in zona au pus in evidenta resurse capabile sa dezvolte si sa intretina o viata economica relevanta: hidrocarburi (predominant gazeifere) si se gasesc in Dealurile Tutovei, in preajma localitatii Glavanesti, pietrisuri (ca material de constructii)de Balabanesti (Candesti) se gasesc in Platoul Covurluiului, argile si lehmuri leossoide (pentru fabricarea caramizilor de constructii), straturi aquifere (cu un grad ridicat de mineralizare, ce le-ar putea face utile in tratamente terapeutice), ape de adancime (excelente surse potabile).

Istoric

In secolul XII in unele izvoare bizantine si in unele acte emise de cancelaria papala este mentionata o formatiune statala cu numele de "Terra Berladensis" (tara berladnicilor), situata in partea de sud a Moldovei. Cel mai vechi document care atesta existenta unui targ la Barlad este cel emis in anul 1401 de catre domnitorul Alexandru cel Bun. Prin acest act domnitorul daruie vama targului manastirii Bistrita pentru intretinere. Aparitia timpurie a targului se datoreaza asezarii sale la rascrucea dintre drumurile comerciale care legau centrul si nordul Moldovei cu lumea bizantului si cea orientala.

In timpul lui Stefan cel Mare la Barlad se afla si resedinta vornicului Tarii de Jos a Moldovei. Tot aici a functionat temporar si cancelaria domneasca de unde Stefan cel Mare, domnitorul Moldovei, emite unele documente. In urma bataliei din anul 1475 de la Vaslui, Stefan cel Mare hotaraste construirea unei fortificatii de pamant la Barlad, localizata in lunca raului Barlad avand rolul strategic de a opri armatele turcesti in drumul lor spre centrul Moldovei. Fiind asezat in mijlocul Tarii de Jos a Moldovei, pe axul invaziei tatarilor a fost pradat si ars de acestia in anii 1440, 1444 si 1450. In perioada medievala, ca urmare a conditiilor istorice vitrege si asezarii geografice, Barladul a cunoscut cand perioade de progres, cand perioade de decadere si regres datorita deselor incursiuni militare ale tatarilor, turcilor, cazacilor, polonilor, etc. Interceptarea de catre turci, dupa cucerirea Constantinopolului (1453) a marelui drum de comert international care traversa Moldova legand nord-vestul Europei cu Orientul si trecand prin Liov-Iasi-Barlad-Galati-Chilia si Cetatea Alba, au stanjenit mult dezvoltarea economica si comerciala a orasului. In anul 1758 targul a fost invadat de peste 100.000 de tatari. In anul 1802 cutremurul cel mare, consemnat de documente, i-a daramat orasului cele mai vechi monumente, unele dintre ele trebuind sa fie recladite din temelii. Calamitatile s-au repetat de mai multe ori in decursul anilor culminand cu marele cutremur din 1940 care a distrus jumatate din cladirile orasului. In anul 1822 a fost ars si jefuit de turci dupa inabusirea rascoalei eteristilor (luptatori pentru independenta Greciei), cu care Moldovenii au simpatizat, iar in anul 1826 o parte a targului este mistuita de un puternic indendiu. Cu toate aceste vicisitudini, in a doua jumatate a secolului XVIII si inceputul sec. XIX orasul se recladeste si se repopuleaza, reluandu-si locul de centru comercial si creandu-si premizele viitoarei sale dezvoltari economico-sociale.

Secolul XIX si in special Revolutia de la 1848 deschide un nou capitol in istoria Barladului. Ideile revolutionare care au rascolit intreaga Europa la mijlocul secolui si-au gasit un larg rasunet si in randul barladenilor. Astfel in preajma anului revolutionar 1848 la Barlad ia fiinta "Ascoiatia Patriotica" in fruntea careia se aflau Alexandru Ioan Cuza, Iordache Lambrino, Gheorghe Sion, Ion Cuza, Grigore Cuza si altii, a carei principal scop erau prefacerile politico-sociale specifice Moldovei si ca tel final unirea Moldovei cu Tara Romaneasca.

Infaptuirea unirii a fost obiectivul de lupta care a insufletit masele, in fruntea carora se gaseau cele mai progresiste elemente din Barlad printre care: Manolache Costache Epureanu, Iorgu Radu, Ioan Popescu si altii, care au creat acea atmosfera care a dus la dubla alegere ca domnitor a lui Al.I Cuza, "fiu al Barladului". Nascut in "Mahalau de Gios a Targului" (in prezent strada Al. I. Cuza) de peste "Podul Pescarii" la data de 12 septembrie 1818 asa cum este stipulat in diploma de bacalaureat a domnitorului, emisa de Universitatea din Paris in data de 21 noiembrie 1836. Dupa infaptuirea Unirii din anul 1859 si orasul cunoaste o dezvoltare pe multiple planuri alaturi de celelate orase ale tarii.

Rolul important pe care l-a jucat Barladul este reflectat si in avantul pe care il cunoaste dezvoltarea activitatilor culturale. Astfel la 1 decembrie 1832 se deschide prima "Scoala de baieti nr.1". Primul pas spre invatamantul secundar din oras este facut la data de 2 octombrie 1846 cand ia fiinta "Clasul real Gh. Rosca Codreanu". In anul 1858, "Clasul Real Codreanu" se transforma in gimnaziu, fiind singurul oras din Moldova, cu exceptia Iasiului, in care functioneaza un gimnaziu. Ca urmare a reformei invatamantului realizata de domnitorul Al. I Cuza in anul 1864, gimnaziul se transforma in liceu, numarandu-se printre primele orase din tara in care functiona un liceu.

Un rol important in dezvoltarea, propagarea si afirmarea vietii spirituale l-a avut si presa locala, care numara peste 150 de publicatii periodice in a doua jumatate a sec. XIX si pana in primele decenii ale sec. XX. Primul spital public se inaugureaza in anul 1838 prin contributia obsteasca si donatiile unor intelectuali barladeni.

Dezvoltarea invatamantului a creat o puternica atmosfera spirituala care a determinat crearea unor institutii de cultura specializate. Astfel, in anul 1909 prefesorul Stroe Belloescu doneaza orasului o cladire, cu destinatie testamentara de a fi folosita pentru adapostirea unei bilbioteci publice si a unui muzeu. In anul 1914 un grup de intelectuali barladeni in frunte cu profesori de la Liceul Codreanu se constituie in "Comitetul de fondare a muzeului barladean", muzeu care isi inaugureaza activitatea cu o pinocoteca si o expozitie de istorie.

Printre societatile cultural-literare existente in Barlad se numara si "Academia Barladeana", infiintata in anul 1915 de un grup de intelectuali, in frunte cu poetul George Tutoveanu, Toma Chiricuta, Tudor Pamfile, societate care desfasoara o prodigioasa activitate atat in domeniul creatiei literare cat si in domeniul muzicii si artelor plastice. Activitatea acestei societati a prilejuit participarea unor mari personalitati ale culturii romaanesti care au poposit pe aceste meleaguri. Printre acestia se numara marele istoric Nicolae Iorga, marele muzician George Enescu, poetii si scriitorii Alexandru Vlahuta, Cincinat Pavelescu, Cezar Petrescu, Victor Ion Popa, George Toparceanu, Ionel Teodoreanu, Tudor Vianu, George Bacovia si altii.

Activitatea teatrala barladeana debuteaza in a doua jumatate a secolului XIX. Aici a existat o cladire a teatrului unde incepand cu anul 1860 trupe de actori conduse de M. Millo, Al. K. Robescu au poposit pe scena teatrului barladean. Cladirea a existat pe locul unde este Baia Comunala. In secolul XX a existat un Ateneu Popular si un Teatru Muncitoresc a caror activitate a facut posibil ca in anul 1953 sa ia fiinta Teatrul de stat "Victor Ion Popa".

Populatia la 1 iulie 2006: 69.183 de locuitori din care 33285 barbati si 35898 femei.

Buy cheap windows or linux hosting for your small business website. Please consider sitecloud hosting review and hostmonster review.
© Copyright 2010 Agentia Locala pentru Eficienta Energetica si Mediu Vaslui.
Natural Joomla Templates designed by Joomla Hosting